Ar fi trebuit să stau trează toată noaptea
dar se făcuse frig şi frica mă cuprindea.
Ştiam că trebuia să apari...cum ai promis...
ştiam că nu vei întârzia mult...aşa ai zis.
În drum tu te-ai oprit...
nu ştiai dacă asta ţi-ai dorit.
Deja mult ai întârziat
şi până aici mai e mult de umblat.
Te gândeşti la ce ai pierdut.
Te gândeşti la ce tocmai ai făcut.
Oare trebuia să rămâi vampir nemuritor?
Oare nu trebuia să te transformi într-un om iubitor?
Acum simţi un fluture părăsit în stomac.
Îţi priveşti amintirile pe jos cum zac.
Un vampir niciodata nu plânge
dar acum tu plângi cu lacrimi de sânge.
- pentru Georgi-
vineri, 29 mai 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu